Bujorul “Shirley Temple” este si anul asta plin de flori. Urmaresc tufa de la inceputul primaverii cu ranjetul celui ce stie ca in curand voi primi o rasplata nemeritata.
Tufa mea de bujori “Shirley Temple” in asteptarea bobocilor
Frunzele lucioase de smarald se inmultesc, se alungesc si curand, la capatul tijelor apar perle verzi, promisiunea viitoarelor flori.
Bobocii de smarald si rubin si fildes gata sa explodeze. Asteptarea mea se va termina curand!
Nu am reusit sa prind niciodata momentul in care perlele devin margele mari ca cele din mataniile islamice si nici atunci cand smaltul lor de smarald plesneste sa dezvaluie marginile de rubin si apoi albul murdar al petalelor.
Atat de aproape de buchetul de petale pe care il vreau de la splendidul bujor
Acum incepe atacul furnicilor. Mierea dulce a florilor, pe care nu o vad dar pe care o pot adulmeca, le atrage ca un magnet.
Armata de furnici invadeaza zapada petalelor in cautarea secretului dulce din miezul lor
Gata! Inarmata cu glastra de sticla si foarfecele ascutite imi masor victimele din ochi.
Nu am nici un regret, nu ma voi uita la tufa ciopartita cu parere de rau
Aleg florile cu grija, masor din ochi lungime tijelor si rand pe rand le asez in glastra. Tai pana cand nu mai pot indesa nici o floare prin gura stramta a vasului. Glastra arata opulent. Stiu ca sunt prea multe, stiu ca o voce irationala imi spune sa continui sa culeg.
Nu este vina mea, m-am oprit atunci cand ratiunea si-a amintit sa-mi faca o vizita
Pampoanele astea rasfoite sunt premiul pe care il primesc in fiecare an. Un premiu nemeritat. Nu pot justifica lacomia cu care retez tijele si le adun ca un avar in glastra de sticla. In preajma parfumului lor discret sunt mereu rusinata.
Le voi tine aproape de mine pana cand nu va mai ramane nici o petala. Voi trage in piept si ultima picatura de parfum
Va rog sa nu ma judecati. Sunteti in egala masura vinovati pentru ca acum le impart cu voi.
Tuturor complicilor mei, cu drag
Ce frumos ai scris
. Pacat ca nu ne putem bucura mai mult timp de frumusetea bujorilor, se trec atat de repede...
Huni ai perfecta dreptate. Bujorii sunt o mare bucurie care trece foarte repede. Dar uneori marile bucurii vin dupa asteptari indelungate, iar cele mai intense placeri trebuie sa fie de scurta durata ca sa fie placeri. Cine este fericit dupa ce mananca toate bomboanele dintr-o cutie?
Superbe flori! Este floarea mea preferata, poate si pentru ca era floarea tatalui meu, nascut in mai.
Incepand de anul acesta imi pot satisface placerea de a avea asa ceva in gradina. De acea am cumparat sapte bulbi de la Hornbach. Rosii, roz si albi, printre care si Shirley Temple. Pentru ca i-am cumparat prea devreme, in februarie, pentru a putea fi plantati in pamântul inca inghetat, i-am pus in niste ghivece mari si i-am tinut in casa. Am auzit ca bujorului nu prea ii place sa fie mutat dar aveau deja lastari si, in niciun caz nu ar fi putut astepta vremea buna. La caldura din casa s-au dezvoltat cam prea repede, insa. Aproape toti bulbii aveau câte doi lastari si, unii dintre ei au dat semne ca le merge rau. Frunzele au inceput sa se rasuceasca.
Desi am avansat mult in primavara, inca se mai anunta nopti de 1-2 grade si mi-este teama sa ii duc in gradina. Cu toate acestea nu pot sa mai intarzii mult... Ce sfat imi puteti da?
Alex, trebuie scosi treptat afara: ziua, cand este mai cald, trebuie lasati intr-un loc adapostit din gradina, la soare, iar seara trebuie bagati in casa intr-un loc neincalzit. Acest du-te-vino le asigura o temperatura destul de constanta si necesarul de lumina de care au nevoie. Este prea tarziu sa o iei de la capat acum insa daca mai cumperi bujori incearca sa ii plantezi in toamna cand pamantul este inca destul de cald. Cu cei pe care ii ai as face acelasi lucru: tinuti in ghivece mari, udati regulat pot sta acolo in toata aceasta perioada de crestere cand este mai bine sa nu fie mutati. In toamna, undeva in septembrie, poti face gropi ceva mai mari decat ghivecele in care ii ai si cu grija ii poti transplanta. Pastreaza adancimea in care ii ai in ghiveci (bujorii urasc sa fie ingropati adanc si refuza sa mai infloreasca) si nu uita sa adaugi in groapa mranita. Dupa perioada de inflorire nu uita sa le administrezi un ingrasamant. Este esential mai ales daca decizi sa ii pastezi in ghivece pana la toamna. Cred ca asta este un bun compromis. Problema cu plantele de gradina pornite sau tinute in casa este ca scosul afara. Transpantatul este un soc foarte mare pentru plante, o loterie. Unele supravietuiesc, altele nu. Ii poti transplanta si in urmatoarele saptamani cand noptile devin mai calde insa cred ca sansele sa pastrezi majoritatea bujorilor sunt mai mari daca astepti pana la toamna. Vei avea cateva luni destul de grele pana in septembrie udand si asigurandu-te ca plantele au nutrientii de care au nevoie si ca nu sunt atacate de ciuperci (toate plantele tinute in ghivece sunt mai vulnerabile decat cele din gradina, ghiveciul este pana la urma un mediu artificial). Sper din tot sufletul ca anul viitor sa te bucuri de toti bujorii pe care ii ai acum, indiferent ce vei decide sa faci. Sper ca sfatul meu sa te ajute. Mult noroc Alex si multi, multi bujori.